luni, 28 iulie 2008

SSDD

Este asa plictisitor tot ce se discuta si ce se intampla aici, parca as fi intr-un film ieftin horror, in care urmeaza sa se intample ceva… si actorii de mana a 3-a nu stiu nici macar sa se prefaca ca joaca un rol… parca ar citi de pe o foaie invizibila fara pic de intonatie, si punctuatie. Dar acest film, ieftin asa cum e el.. nu e pentru cei slabi de inima. Nu rezista multi. Caci multe lucruri rele se intampla, carnea e mancata din interior… mintea iti este controlata de cuvinte ce taie adanc in creier. Nu mai ramai intreg, dupa ce ai trecut prin acest film ieftin.

Toti stau, calmi si linistiti, fiecare la biroul lui, ascunzadu-se dupa monitorul lui, incercand sa para interesat de ceea ce face, sau interesant… nu stiu inca. Unul scrie ceva cu un creion mult prea nou pentru a crede ca el chiar munceste; altul se uita atent in monitor de parca ar citi ceva, dar ce citeste nimeni altul nu stie, ar putea citi legislatie, dar la fel de bine ar putea citi zece moduri de a scapa nevinovat dupa o crima sau cum sa planuiesti o crima ori cine stie ce alte perversitati. Un semn de intrebare atarna si asupra celorlalti, unul da frenetic din mouse, altul bate la tastatura de parca chiar ar avea ceva important de facut… dar nimic nu pare ceea ce este, si daca este ceea ce crezi, atunci gandesti gresit. Unii sunt cuprinsi de euforie, dar aici este doar oboseala care isi spune cuvantul sau poate chiar nebunia s-a instalat in locurile intunecate ale mintii noastre. Ascuns acolo, lasat cat mai jos, stai si mai arunci o privire in jurul tau, si ii privesti pe cei ce te inconjoara de atata timp, si iti zici, ce specii de oameni exista pe lumea asta… dar si tu esti o creatura la fel de ciudata.

Nu te poti impotrivi, iti vine sa tipi cat te tin plamanii.