miercuri, 10 februarie 2010

asa sunt oamenii

asa este natura omului, asa este facut omul, cum se naste, are un caracter, se mai schimba, se mai rafineaza, dar de baza ramane neschimbat... il accepti asa cum este sau doar incerci sa imparti aerul din jur cu el.
Ei bine eu sunt plecat dupa cum spuneam, departe, tocmai in Dusseldorf, si printre multe altele, azi m-am certat, sau am avut o disputa cu un coleg din apartamentul in care stau. Este stupid, in loc sa ne ajutam intre noi, sa fim uniti, o mana de romani si mai ales Constanteni, in mijlocul Germaniei, noi doar ne impungem unii pe altii pentru a castiga ce?!... asta ma intreb, ce cred unii ca au de castigat aici, ca banii nu le dau eu nici el, si angajatorul pt care conteaza doar daca ai facut treaba. Dar ma intorc la natura umana, unii oameni nu se maturizeaza, ma supara la culme prostia din unii oameni, care se cred experti, dar unu doi, dau putin de greu, imediat stai ca te zic lu "mama". Ce experienta de viata pretind unii ca au cand ei nu sunt in stare sa se lupte, stiu doar sa pupe funduri, dar sa dea putin piept cu realitatea nu se poate. Eu recunosc, m-am lovit, m-am plans la unii la altii dar aici mi-am dat seama ca totusi sunt singur, si am incercat singur sa dau fata in fata cu greul.
Si ca dovada, azi s-a vazut cine a venit la mine si cine nu... (cine a jucat carti in dormitor si s-a distrat si cine a ramas pe langa.. ) se stieeee!!!!

Am franturi de idei si ganduri...dar am sa mai povestesc, important era ca pe langa unii oameni sa nu stai... mai bine singur si retras.

sâmbătă, 6 februarie 2010

Bine am revenit, dupa atata vreme, pe blogul meu, si bine m-am regasit. Vreau sa-mi povestesc ca sunt plecat departe de Romanica mea si de iubita mea draga si scumpa, tocmai in Germania... foarte departe.. ce caut eu aici, povestea-i scurta, dar cine oare sta sa o asculte. Pe scurt, vreau sa am o viata mai buna in Romania cu niste banuti castigati aici. De ce am intrat sa scriu, nu stiu nici eu, dar simteam nevoia, vroiam sa mai tastez ceva, sa vad cum se mai simte la degete... si e frumos, as vrea sa mai povestesc ceva, sa mai zic ceva... dar parca nu gasesc momentul si inspiratia sa intre pe aceeasi unda. Am si treaba, uneori zic ca nu, dar tot se mai gaseste ceva de facut... Asta este, trebuie sa ma zbat un pic pt banutii aceia... ca altfel era prea usor...