Apa, mici valuri ce-i dau viata, o miscare continua, un imens viu. Daca s-ar ridica, am fi un nimic pe langa apa, ne-ar putea ucide la fel cum ne da viata. Cladiri in zare, noi orizonturi, noi vieti... si moarte, poluare, distrugeri.
Locurile sunt inca verzi, copaci inalti, curaj, bucurie in suflet... cerul mai este albastru, speranta pentru copii. Fericire in jocurile tineretii, acum distrugere in ochii tehnologiei. Inteligenta e pretul mortii noastre. Echilibrul nu exista, fatala ne este existenta.
Micile valuri, in lumina soarelui se metamorfozeaza... petrol negru, ne este viitorul. Micile lucruri ne mai aduc zambetul, o joaca a indragostitilor, o gluma. Ce mai reprezinta o viata pentru un nou nascut. Licarire,... speranta in ochii tai,... dar el nu a facut nimic rau! Tu! Esti vinovat! El e inocent. Cerul negru, apa neagra, aer murdar, moarte oriunde te uiti... si copilul. Speranta... pentru ce? Pamantul e distrus! Razboaie. Te urasti ca l-ai adus pe lume.
Fiinta care este, care esti, care suntem... ne-a dus la distrugere!
miercuri, 8 octombrie 2008
marți, 7 octombrie 2008
Blogger-it
Ca sa zic asa, in ultima vreme am inceput sa ma interesez mai mult despre fenomenul acesta care a devenit blogg-ul. El era mai de mult da parca in ultima luna a avut loc o explozie care din cate vad, in toate stirile il au in centru pe Zoso. Parca totul a inceput mai rau de la greseala cu Mihaela Radulescu si cu politica ei anti-fumat. Chiar mai adineauri, "navigand" am vazut iar o stire : "Zoso, Mihaela Radulescu si bunul simt - un menage a trois made in Romania" .
Am citit articolul si pot spune ca nu sunt total de acord cu el, dar cine sunt eu sa critic, mai ales un om vechi in ale blogului. Folosea cuvinte complicate, cuvinte complexe gen "paroxistic-insuportabile", "oprobiului" - (care sa ma scuze D`nul care a scris este defapt OPROBRIU) etc. Nu-s eu mare destept, nu ma laud, folosesc dexonline de fiecare data cand am prilejiu sa mai invat un cuvant nou, poate voi stiati, poate nu... probabil ca facultatea de jurnalism isi lasase amprenta... dar ma intreb de asemenea cuvinte este nevoi sa fii un bloger de succes? Din cate am citit, si D`nul Zoso a facut facultatea de jurnalism.. dar blogul lui este simplu (nu intr-un sens rau), pentru oamenii de rand, pe intelesul tuturor... pe intelesul romanilor.
Toti avem dreptul de a gandi in diferite feluri in tara aceasta democrata... dar oricum probabil si gandurile mele au fost influentate de altii cum si ale voastre de altii... un lant al slabiciunilor, in care informatia si barfa sunt actori principali. Nu pot sa ma compar cu nimeni, ca sunt eu... si toti suntem diferiti... unii sunt mai informati, au mai multe relatii sunt mai capabili. Foarte bine, da ce ai domnule cu bunul simt al diferitelor personalitati... daca ei asta vor si pot, atunci foarte bine pentru ei ca au stiut ce si cum si au reusit si au mai stors si bani de la unii.
Toti se mira, de parca pana acum ar fi deja un mare secret ca in Romania totul e posibil... (fac aici o mica trimitere la Zoso... un post mai vechi cu femeia care fuge de politie si aproape mai si loveste pe unu...).
Si btw se pare ca pentru a te vedea mai multe lume, si a prinde un pic de interes pentru blogul tau trebuie sa comentezi persoane, stiri, noutati, lucruri vechi si noi... nu prea mai se da doi bani pe ceea ce poti scrie, ceea ce scrii si ai in suflet sau in minte... Barfa fratilor... aia e pe primu loc... BARFIM, DECI EXISTAM - a mai spus cineva asta... dar un pic schimbat.
Vrem de fapt sa fim cunoscuti sa iesim in evidenta.. sau pana la urma banu primeaza? Eu tind sa cred partea a 2-a.
Si bineinteles ca intr-o lege a lui Murphy, acum cand vroiam si eu sa mai citesc una alta... sa ma mai informez, acum e si mai multa treaba, sunt chemat in stanga si in dreapta si nu am timp sa-mi duc toate ideile la sfarsit.
Am citit articolul si pot spune ca nu sunt total de acord cu el, dar cine sunt eu sa critic, mai ales un om vechi in ale blogului. Folosea cuvinte complicate, cuvinte complexe gen "paroxistic-insuportabile", "oprobiului" - (care sa ma scuze D`nul care a scris este defapt OPROBRIU) etc. Nu-s eu mare destept, nu ma laud, folosesc dexonline de fiecare data cand am prilejiu sa mai invat un cuvant nou, poate voi stiati, poate nu... probabil ca facultatea de jurnalism isi lasase amprenta... dar ma intreb de asemenea cuvinte este nevoi sa fii un bloger de succes? Din cate am citit, si D`nul Zoso a facut facultatea de jurnalism.. dar blogul lui este simplu (nu intr-un sens rau), pentru oamenii de rand, pe intelesul tuturor... pe intelesul romanilor.
Toti avem dreptul de a gandi in diferite feluri in tara aceasta democrata... dar oricum probabil si gandurile mele au fost influentate de altii cum si ale voastre de altii... un lant al slabiciunilor, in care informatia si barfa sunt actori principali. Nu pot sa ma compar cu nimeni, ca sunt eu... si toti suntem diferiti... unii sunt mai informati, au mai multe relatii sunt mai capabili. Foarte bine, da ce ai domnule cu bunul simt al diferitelor personalitati... daca ei asta vor si pot, atunci foarte bine pentru ei ca au stiut ce si cum si au reusit si au mai stors si bani de la unii.
Toti se mira, de parca pana acum ar fi deja un mare secret ca in Romania totul e posibil... (fac aici o mica trimitere la Zoso... un post mai vechi cu femeia care fuge de politie si aproape mai si loveste pe unu...).
Si btw se pare ca pentru a te vedea mai multe lume, si a prinde un pic de interes pentru blogul tau trebuie sa comentezi persoane, stiri, noutati, lucruri vechi si noi... nu prea mai se da doi bani pe ceea ce poti scrie, ceea ce scrii si ai in suflet sau in minte... Barfa fratilor... aia e pe primu loc... BARFIM, DECI EXISTAM - a mai spus cineva asta... dar un pic schimbat.
Vrem de fapt sa fim cunoscuti sa iesim in evidenta.. sau pana la urma banu primeaza? Eu tind sa cred partea a 2-a.
Si bineinteles ca intr-o lege a lui Murphy, acum cand vroiam si eu sa mai citesc una alta... sa ma mai informez, acum e si mai multa treaba, sunt chemat in stanga si in dreapta si nu am timp sa-mi duc toate ideile la sfarsit.
Papaya, Tamarillo, Mango
Si eu ca un mic romans de rand, ca multi altii... am decis ieri sa iau si eu cateva fructe exotice sa incerc si eu alte gusturi si arome. Am fost intr-un supermarket, ca de`, doar de acolo se poate... si am luat papaya, tamarillo si avocado. De papaya si avocado mai auzisem una alta, ca ar fi bune, dar inca nu gustasem, iar de tamarillo nu prea stiam nimic.
Mango e bun, are un gust ciudatel, o amestecatura de morcov cu ananas, mar si corcoduse... asa parca mi-a parut mie, un amestec de arome.
A urmat papaya, care este de fapt un pepene de copac, bogat in vitamina C si A. La gust nu stiu sa zic daca mi-a placut, e un pepene galben amestecat cu inca o aroma care nu pot sa zic ca mi-a placut asa mult. Dar cum nici nu stiu prea multe despre ele, nici nu pot sa zic cum arata un fruct copt, daca e mai bine sa fie mai moale sau mai tare.
Si uite asa am ajuns la tamarillo... care l-am taiat incet, avea samburi, era rosu in interior si avea un gust de rosie puternic. Mai este numit, cum am aflat un pic mai tarziu, si rosie de copac. Acesta l-am lasat deoparte, ca nu se putea manca, era foarte acid, poate prea copt. De tamarillo sigur m-am vindecat, avocado ce mai e de capu lui... in rest, nu prea sunt obisnuit cu fructele exotice, dar o sa mai incerc.
Mango e bun, are un gust ciudatel, o amestecatura de morcov cu ananas, mar si corcoduse... asa parca mi-a parut mie, un amestec de arome.
A urmat papaya, care este de fapt un pepene de copac, bogat in vitamina C si A. La gust nu stiu sa zic daca mi-a placut, e un pepene galben amestecat cu inca o aroma care nu pot sa zic ca mi-a placut asa mult. Dar cum nici nu stiu prea multe despre ele, nici nu pot sa zic cum arata un fruct copt, daca e mai bine sa fie mai moale sau mai tare.
Si uite asa am ajuns la tamarillo... care l-am taiat incet, avea samburi, era rosu in interior si avea un gust de rosie puternic. Mai este numit, cum am aflat un pic mai tarziu, si rosie de copac. Acesta l-am lasat deoparte, ca nu se putea manca, era foarte acid, poate prea copt. De tamarillo sigur m-am vindecat, avocado ce mai e de capu lui... in rest, nu prea sunt obisnuit cu fructele exotice, dar o sa mai incerc.
duminică, 5 octombrie 2008
Feriti-va
Mana nu vrea sa se opreasca, gandurile sunt multe, amestecate... nu pot sa le descifez pe toate. As continua si povestirea, am o poveste... ce sa fac, ma prefac ca scriu si eu uneori.. de ce? nu stiu, ca probabil nu se va intampla nimic cu povestirea chiar daca o sa o termin, dar mai scriu. Am idei si le mai pun pe hartie... oricum nu prea cred ca ar citi cinva, chiar daca pun aici... nu multi intra, si cei care intra, am observat, pentru muzica in mare parte, ca am pus cateva videoclipuri... dar oricum nu cred sa si citeasca ceva... in general nimanui nu-i prea pasa.. si acei cativa care sunt...
Nu-mi voi continua ideea. Cum ziceam mai scriu si eu o povestire ceva, poate cineva v-a remarca... dar slabe spre 0 sanse. Nu-i nimic, asta e, nici nu ma asteptam la prea multe. Toti in ziua de azi trec si mai bine ignora totul decat sa se implice macar un pic. E mai usor sa inchizi ochii.
O sa simtiti si voi, la un moment dat totul pe pielea voastra... nu sunteti mai speciali, nimeni nu e mai deosebit... acest lucru il faci prin fapte! Si toti veti fi ocoliti asa cum si voi ati ocolit pe altii!
Nu-mi voi continua ideea. Cum ziceam mai scriu si eu o povestire ceva, poate cineva v-a remarca... dar slabe spre 0 sanse. Nu-i nimic, asta e, nici nu ma asteptam la prea multe. Toti in ziua de azi trec si mai bine ignora totul decat sa se implice macar un pic. E mai usor sa inchizi ochii.
O sa simtiti si voi, la un moment dat totul pe pielea voastra... nu sunteti mai speciali, nimeni nu e mai deosebit... acest lucru il faci prin fapte! Si toti veti fi ocoliti asa cum si voi ati ocolit pe altii!
sâmbătă, 4 octombrie 2008
Ma intreb singur...
Uneori e greu, ne e greu toturor sa mai continuam sa suferim, sa plangem si sa ne zbatem in viata asta.. si ne dorim sa se termine sa se stinga lumina, sa lasam totul in urma; sa nu mai simtim.
E greu sa treci peste unele momente... mai ales asa cum sunt eu, imi este foarte greu... tot timpul imi pun intrebari, ma gandesc la tampenii, imi fac rau singur, nu pot sta o secunda linistit... si muzica asta... cum tot timpu a fost langa mine, acum orice vers parca taie adanc in carne. Vreau sa dorm sa treaca timpu, sa treaca ziua. Nu mai vreau sa astept.
Nici maar gandul nu mai are putere sa stea calm, nici macar nu stiu ce spun, nici nu vreau sa spun nimic, dar poate asa sper ca ma linistesc, sunt ganduri haotice, grele, dureroase... somnul nu mai vine, ma ocoleste... atatea intrebari ma napadesc, vreau sa ma calmez, sa fiu linistit, incerc sa ma conving ca esti cuminte, ca am incredere in tine.
Inima si mintea sunt intr-o lupta continua, si corpul imi este campul de lupta.
(Dj Alligator - Close to you).
Ma uit la ceas, la poza ta, la telefon, tot ce e imprejurul meu e imbibat cu tine, durerea o simt iar cum vine in valuri, valuri... furtuna nu se opreste. Nu pot fi rational... lupta e grea.. inima`mi bate tare in piept.
Viata asta e asa grea, atatea probleme si lucruri imprevizibile... trebuie sa le facem fata. Dar de ce este asa ciudata? Cand vom putea fi linistiti?
Incerc sa inchid ochii, sa ma invelesc, este prea frig. Patura nici nu o simt. As impinge soarele, sa se invarteasca mai repede, sa treaca timpu. Nici nu mai respir, nu mai pot, parca nu merit. Ochii se uita pierduti in gol. Sunt ochi de sticla, fara sentiment... nici macar nu clipesc. De ce as face-o? Nu sunt destul de bun pentru nimic, nu pot face nimic cum trebuie... ma doare. Timpu trece pe langa mine, anii trec, ma simt intr-o alta lume, sunt departe de tot... si zbor. Vreau sa zbor! Norii ma invaluie in raceala lor de mormant. Sunt a lor in nemasurata putere a timpului. El ma contoleaza, el spune cine si ce sunt. Sunt ceea ce vrei tu sa fiu!... Sunt ametit, plamanii ii simt grei... amestec de emotii si sentimente, razboi rece si crud, sange rosu si... sangele meu!
Ca intr-un film alb-negru, ma simt. Singur si mut. Redus la tacere, de cearceaful negru al cerului ( scuze Tudor Chirila ca te citez ). Sunt blocat, si nici nu vreau sa mai gandesc, nu-mi permit acest privilegiu. Orice gand mi-ar veni, nu ar fi ceva bun, grijile m-ar coplesi.
Vreau sa adorm, sa adorm si sa nu ma mai trezesc, nu stiu daca as mai rezista. Pamantul se invarteste, si nici o zi nu e la fel. Totul se schimba... dar vreau sa te tin asa, soare ce apari dimineata, tu esti neschimbat. Invata-ne sa te urmam.
Nu sunt coerent, nu pot fi, imi este peste puteri... organismu noostru a fost conceput foarte ceiudat... cine si ce? cum si cand?... nu sunt eu sa raspund, dar oare cineva la testat inainte?.. sau i-a dat drumu la productie fara sa faca macar incercari cu el? sa vada cum se comporta in anumite situatii? Avem airbag, ABS... ceva ce ne asigura in anumite momente... Stiu ca unele sunt, cand ma gandesc fizic... dar la alte, unele situatii...sau gandit la toate? Eu cred ca nu.
Avem o viata, asta pe care acum o traim (azi e prima zi din restul vietii), mofturosi, nemultumiti o ducem in fiecare zi. De am invata sa o apreciem mai bine, sa ne bucuram si in clipe grele de ea... cand suntem la ananghie si pe punctul de a pierde tot stim sa zicem ce prosti am fost ca nu am pretuit ce am avut. Toate clipele cu tine imi vin acum in minte... si cum dormi... doamne e greu. Apreciati toate clipele, nu le pierdeti cu suparare in suflet, nu lasati minutele sa treaca degeaba... ca doar o data o sa treaca... si doar un "dans" va ramane. Dansul nostru. Sa invatam sa ne bucuram... cum e in "American Beauty"; si de o punga luata de vant care danseaza in adierea lui. Stim prea bine sa ne plangem pentru orice nimic, cand avem exact ce ne trebuie alaturi.
As fugi si acum pana la tine... as strabate tot drumu fara sa clipesc o data. Nu trebuie sa ma gandesc. Traiesc cu un singur gand. Si tu esti acela.
Astept sa vina somnul sa ma ia... sa ma duca in lumea lui, e cea mai usoara posibilitate care o am. Nu-mi pasa de orele care le las in urma daca momentele vor fi de doua ori mai frumoase alaturi de tine.
Nu vreau sa-mi pierd speranta in inima. Nu vreau sa se rupa in doua, chiar daca acum imi bate in piept de aproape ca ma rupe pe mine in doua.
Piesele unui puzzle se unesc uneori atat de usor, si uneori parca nu-si gasesc locul, un puzzle alacuit din lumini si culori, si o flacara portoclie. Dar vor alcatui un tablou in final, unde toate piesele isi au locul, doar pentru ca te iubesc.
Sa le ia naiba de ganduri si sa fuga cat mai departe de mine!
Creionul mic si frumos, mecanic, care mi l-ai cumparat.Ma mai aduce cu picioarele pe pamant.
Dar...nu mi-e bine...
E greu sa treci peste unele momente... mai ales asa cum sunt eu, imi este foarte greu... tot timpul imi pun intrebari, ma gandesc la tampenii, imi fac rau singur, nu pot sta o secunda linistit... si muzica asta... cum tot timpu a fost langa mine, acum orice vers parca taie adanc in carne. Vreau sa dorm sa treaca timpu, sa treaca ziua. Nu mai vreau sa astept.
Nici maar gandul nu mai are putere sa stea calm, nici macar nu stiu ce spun, nici nu vreau sa spun nimic, dar poate asa sper ca ma linistesc, sunt ganduri haotice, grele, dureroase... somnul nu mai vine, ma ocoleste... atatea intrebari ma napadesc, vreau sa ma calmez, sa fiu linistit, incerc sa ma conving ca esti cuminte, ca am incredere in tine.
Inima si mintea sunt intr-o lupta continua, si corpul imi este campul de lupta.
(Dj Alligator - Close to you).
Ma uit la ceas, la poza ta, la telefon, tot ce e imprejurul meu e imbibat cu tine, durerea o simt iar cum vine in valuri, valuri... furtuna nu se opreste. Nu pot fi rational... lupta e grea.. inima`mi bate tare in piept.
Viata asta e asa grea, atatea probleme si lucruri imprevizibile... trebuie sa le facem fata. Dar de ce este asa ciudata? Cand vom putea fi linistiti?
Incerc sa inchid ochii, sa ma invelesc, este prea frig. Patura nici nu o simt. As impinge soarele, sa se invarteasca mai repede, sa treaca timpu. Nici nu mai respir, nu mai pot, parca nu merit. Ochii se uita pierduti in gol. Sunt ochi de sticla, fara sentiment... nici macar nu clipesc. De ce as face-o? Nu sunt destul de bun pentru nimic, nu pot face nimic cum trebuie... ma doare. Timpu trece pe langa mine, anii trec, ma simt intr-o alta lume, sunt departe de tot... si zbor. Vreau sa zbor! Norii ma invaluie in raceala lor de mormant. Sunt a lor in nemasurata putere a timpului. El ma contoleaza, el spune cine si ce sunt. Sunt ceea ce vrei tu sa fiu!... Sunt ametit, plamanii ii simt grei... amestec de emotii si sentimente, razboi rece si crud, sange rosu si... sangele meu!
Ca intr-un film alb-negru, ma simt. Singur si mut. Redus la tacere, de cearceaful negru al cerului ( scuze Tudor Chirila ca te citez ). Sunt blocat, si nici nu vreau sa mai gandesc, nu-mi permit acest privilegiu. Orice gand mi-ar veni, nu ar fi ceva bun, grijile m-ar coplesi.
Vreau sa adorm, sa adorm si sa nu ma mai trezesc, nu stiu daca as mai rezista. Pamantul se invarteste, si nici o zi nu e la fel. Totul se schimba... dar vreau sa te tin asa, soare ce apari dimineata, tu esti neschimbat. Invata-ne sa te urmam.
Nu sunt coerent, nu pot fi, imi este peste puteri... organismu noostru a fost conceput foarte ceiudat... cine si ce? cum si cand?... nu sunt eu sa raspund, dar oare cineva la testat inainte?.. sau i-a dat drumu la productie fara sa faca macar incercari cu el? sa vada cum se comporta in anumite situatii? Avem airbag, ABS... ceva ce ne asigura in anumite momente... Stiu ca unele sunt, cand ma gandesc fizic... dar la alte, unele situatii...sau gandit la toate? Eu cred ca nu.
Avem o viata, asta pe care acum o traim (azi e prima zi din restul vietii), mofturosi, nemultumiti o ducem in fiecare zi. De am invata sa o apreciem mai bine, sa ne bucuram si in clipe grele de ea... cand suntem la ananghie si pe punctul de a pierde tot stim sa zicem ce prosti am fost ca nu am pretuit ce am avut. Toate clipele cu tine imi vin acum in minte... si cum dormi... doamne e greu. Apreciati toate clipele, nu le pierdeti cu suparare in suflet, nu lasati minutele sa treaca degeaba... ca doar o data o sa treaca... si doar un "dans" va ramane. Dansul nostru. Sa invatam sa ne bucuram... cum e in "American Beauty"; si de o punga luata de vant care danseaza in adierea lui. Stim prea bine sa ne plangem pentru orice nimic, cand avem exact ce ne trebuie alaturi.
As fugi si acum pana la tine... as strabate tot drumu fara sa clipesc o data. Nu trebuie sa ma gandesc. Traiesc cu un singur gand. Si tu esti acela.
Astept sa vina somnul sa ma ia... sa ma duca in lumea lui, e cea mai usoara posibilitate care o am. Nu-mi pasa de orele care le las in urma daca momentele vor fi de doua ori mai frumoase alaturi de tine.
Nu vreau sa-mi pierd speranta in inima. Nu vreau sa se rupa in doua, chiar daca acum imi bate in piept de aproape ca ma rupe pe mine in doua.
Piesele unui puzzle se unesc uneori atat de usor, si uneori parca nu-si gasesc locul, un puzzle alacuit din lumini si culori, si o flacara portoclie. Dar vor alcatui un tablou in final, unde toate piesele isi au locul, doar pentru ca te iubesc.
Sa le ia naiba de ganduri si sa fuga cat mai departe de mine!
Creionul mic si frumos, mecanic, care mi l-ai cumparat.Ma mai aduce cu picioarele pe pamant.
Dar...nu mi-e bine...
Dj Project - Departe de noi
Esti inca aici
Te caut in pat atunci cand dorm
Te simt cum m-atingi
Te aud ca prin vis cum spui somn usor
Cine va spune zi de zi
Ca ne-a fost scris ca impreuna vom fi?
Cine va fi langa tine-n zori
Daca ai sa uiti cum e sa m-adori?
Sunt singurel si mi-e dor de tine!!!!
joi, 2 octombrie 2008
Abonați-vă la:
Postări (Atom)