miercuri, 8 octombrie 2008

...

Apa, mici valuri ce-i dau viata, o miscare continua, un imens viu. Daca s-ar ridica, am fi un nimic pe langa apa, ne-ar putea ucide la fel cum ne da viata. Cladiri in zare, noi orizonturi, noi vieti... si moarte, poluare, distrugeri.
Locurile sunt inca verzi, copaci inalti, curaj, bucurie in suflet... cerul mai este albastru, speranta pentru copii. Fericire in jocurile tineretii, acum distrugere in ochii tehnologiei. Inteligenta e pretul mortii noastre. Echilibrul nu exista, fatala ne este existenta.
Micile valuri, in lumina soarelui se metamorfozeaza... petrol negru, ne este viitorul. Micile lucruri ne mai aduc zambetul, o joaca a indragostitilor, o gluma. Ce mai reprezinta o viata pentru un nou nascut. Licarire,... speranta in ochii tai,... dar el nu a facut nimic rau! Tu! Esti vinovat! El e inocent. Cerul negru, apa neagra, aer murdar, moarte oriunde te uiti... si copilul. Speranta... pentru ce? Pamantul e distrus! Razboaie. Te urasti ca l-ai adus pe lume.
Fiinta care este, care esti, care suntem... ne-a dus la distrugere!

Niciun comentariu: